luni, 16 august 2010

Atinge-ma

Ma-ntreb la ce ımi folosesc blogurile astea și-mi spun ca e un fel de comunicare unilaterala, ca sa nu ma apuce vorbitul de unul singur și sa ma adune ceva baieti de pe strada c-o oferta generoasa de cazare fara plata ıntr-un așezamant ın care la camași manecile sunt ceva mai lungi... Acum sa nu trageti pripit concluzia ca ma ucide dorul de a povesti de dragul poveștilor, ca ati da-o cu oiștea ın gard. Dar cum ma doare mintea de cat se zbate saraca sa gaseasca solutia unei minime normalităti ın viata mea, solutia la un strop de liniște, ımi vine sa ımi mai mişc degetele pe taste, din cand ın cand, făra pretentia de a emite judecați de valoare. Și la urma urmei, ımi scriu mie, și-apoi cu mirare citesc cele scrise cand ulterior deschid frumoasele bloguri, cam cu aceeași mirare și bucurie cu care ıși citea Mr Bean felicitarile ce și le trimitea de unul singur de sarbatori.
Auzi, apropos,aşa am sa fac anul acesta...:) O sa cumpar și eu ceva vederi ca sa am ce primi de Craciun și Anul Nou ! Vedeti la ce-i bun scrisul? Tastezi și-ti vin idei de cum sa faci ca sa atingi fericirea suprema. Cu toate ca, daca ma gandesc bine, nici nu știu cu ce se mananca aia. Poate nu mi-am luat carnet pentru ea sau poate ar fi trebuit sa dau ceva examen... Sau poate trebuia sa dau șpaga destinului... N-am idee și azi nici nu-s dispus sa-mi caut răspunsuri!
De la cap și pan' la coada, m-am apucat sa pictez minunatele fraze dupa ce m-a rupt oboseala în așteptarea finalului unui film. Ei na, ma scuzati, recunosc ca ıl vad a doua oara. Ca și el, domnul film, și eu, cel ce ma-nclin, suntem ceva mai vechi prin zona drept pentru care ne-am permis sa facem cunoștinta cu ceva ani ın urma. Partea trista ın șmecheria asta e ca pe cat de mult mi-a placut prima data, pe-atat de tare era sa-mi rupă falcile din cauza cascatului de data asta. Poate am devenit eu insensibil sau poate mi s-a rupt coarda ce mi-a vibrat atunci, dar bag mana în foc ca pe vremuri erotismul filmului și-a pus amprenta ın mintea mea, pe cand acum, cautand doar ideea, mi-am zis ca realizarea e cam un fas. Altfel, ideea ın sine, o gasesc interesanta și demna de luat ın seama.
Dar vai, din nou greșesc și-mi uit bunele maniere.. Orchid... Wild Orchid ! Despre el e vorba.
Revenind la ideea de care ziceam, e expusa ıntr-un simplu schimb de replici, și alea scurte:


-Atinge-ma, glasuiește domnita.
-Imi este doar frica... ca vei disparea, zice masculul.


In cazul ın care n-ati priceput unde e șpilu', va rog din suflet sa nu ma ıntrebati pe mine. Nu de alta, dar raspunsul m-ar ıntrista prea tare...
Și fiindcă filmul, pe undeva, contine ideea de iubire, va las ın compania lui Enrique İglesias…




Niciun comentariu: