joi, 30 septembrie 2010

Opriti macelarirea puilor de foca ca sport barbatesc. Manifest !

ESTI MANDRU CA ESTI OM??!!


Norvegia si Canada au un nou gen de turism. Omoara pui de foca!!!! Ei numesc asta "vanatoare"  si e un sport.


Tu numesti asta SPORT??



Este acesta un SPORTIV ???





De CE?



Esti SINGURA noastra speranta !!!



Te rugam opreste asta. Acest barbarism nu ar trebui sa fie posibil in societatea noastra!


Nu ne intoarce spatele, suntem fara aparare, nu avem arme, te rugam sa ne ajuti..!!!



Stiu ca aceste imagini iti par dureroase, dar noi simtim durerea ...! Suntem macelarite de oameni nemilosi si asta se intampla CHIAR ACUM .....!!!



Ce ii da dreptul sa ne omoare. Cine e el sa decida asupra vietii si a mortii.



Ce fel de sport este acesta..?? Nu am facut rau nimanui..!! Doar inotam pe aici, acum sunt moarta..!!




Te rog sa ne ajuti, pe mine si pe prietenii mei...!!!





Poti ignora aceste imagini...?? Sa taci si sa nu faci nimik te face vinovat...!!!


Te rugam ajuta-ne...!!







Te rugam nu ne lasa singure....!!




OPRITI MACELARITUL FOCILOR

Poti lua o atitudine prin trimiterea mai departe a acestui mail la cati mai multi oameni.
Atrageti atentia asupra acestor criminali.
Va Multumesc...!!!

miercuri, 29 septembrie 2010

Atentie

GIS-SSR anunţă public că a demarat acţiunea de strângere de semnături pentru a scăpa ţara de dictatura lui Traian Băsescu. Dacă nu acum, atunci CÂND? IEŞI AFARĂ, JAVRĂ ORDINARĂ! În afara membrilor GIS-SSR care strâng liste cu semnături în toate localităţile României, aşteptăm liste cu semnături şi la adresa gis.directorat@gmail.com This e-mail address is being protected from spambots. 
Sursa: http://exploziv-news.ro/

marți, 28 septembrie 2010

Proclamatia Regelui Ferdinand la Alba Iulia

Proclamaţia regelui Ferdinand cu prilejul încoronării sale la Alba Iulia

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor.
Suindu-mă pe tron am rugat Cerul să dea rod muncii ce, fără preget eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun român şi rege.
Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru.
Am venit astăzi cu regina care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la restrişte şi la bucurie ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul.
Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare. Continuarea http://blog.nouadreapta.org/

Revolta de la Tartarbunar

Revolta de la Tatarbunar

Revoltele populare ale taranimii romanesti au fost deseori rezultatul tratamentului opresiv, dar si al indiferentei asupra necesitatilor acestora.
Din pricina acestui fapt rascoalele au venit ca un mijloc natural de a face auzite cererile lor, atunci cand orice alt instrument politic esua. Cateodata insa, rascoalele au fost planuite in afara tarii pentru a servi intereselor straine.
Rascoala de la Tatarbunar
In anii interbelici, Uniunea Sovietica a avut o lunga serie de actiuni menite sa destabilizeze statul roman. De la incercarea de asasinat la regelui Ferdinand in 1918, la ordinele lui Trotki si Lenin si primul atentat terorist din Romania in 1920 cand agenti rusi au explodat o bomba in Senat si culminad cu insurectia armata din Tatarbunar in 1924.
Principalul motiv al racirii relatiilor dintre Uniunea Sovietica si Romania era unirea cu Basarabia pe care rusii nu o recunosteau, desi insusi Lenin in 1917 oferise dreptul de autodeterminare al tuturor popoarelor de sub fosta stapanire tarista.
Rusii pentru a-si motiva actiunile impotriva romanilor au inceput sa clasifice statul roman ca unul imperialist expansionist si multinational care a ocupat prin forta teritoriile intre Nistru si Prut.
Vasil Kolarov, secretar general al Cominternului in 1922-1924 si membru al Federatiei Comuniste Balcanice a pus la punct detaliile planului. Acesta se baza pe taranii din Basarabia nemultumiti de reforma agrara romaneasca din 1921 ca fiind principalul si cel mai numeros grup ce se va ridica impotriva “stapanirii” romanesti.
Apoi, agentii sovietici infiltrati inainte de evenimente preiau conducerea rascoalei si cer unificarea cu Republica Socialista Ucraineana, moment in care Armata Rosie intervine pentru a proteja miscarea.
Incidente premergatoare
La 2 iunie 1924, un grup de oameni ce incerca sa traverseze Nistrul ilegal a fost somat sa se opreasca de catre granicerii romani. Au fost intampinati de focuri de arma nu numai din partea acestora, dar si din partea granicerilor sovietici de pe celalalt mal. Se consemneaza ca exista posibilitatea ca alte grupuri sa fi trecut fara a fi depistate de graniceri.
Se creaza comitete revolutionare in judetele Cahul, Ismail si Cetatea-Alba sub directiunile date de Andrei Kliusnikov, un comisar sovietic care reusise sa ajunga in Basarabia. Se impart manifeste si brosuri pro-sovietice care indeamna la revolta.
Desfasurarea
continuarea pe http://blog.nouadreapta.org/ 
http://odorica.blogspot.com/

Salut Brian!

"Iesi afara, javra ordinara "

Pe Ceaușescu l-am omorât că voia sa ne îndoape cu salam cu soia... La Târgoviște l-am omorât, cu Elena de-a dreapta lui. Pe Băsescu l-am omorî (că nici soia aia amărâtă nu ne-a mai lăsat prin farfurie), da’ uite că nu se dă scos din palat. L-am căutat și cu Poliția, nu l-am găsit însă. Nu-i nimic, data viitoare mergem cu Jandarmii. Ăia n-o să-i mai strige „Ieși afară, javră ordinară!”. O să intre în Cotroceni și o să-l ducă-n croazieră. Pe frunza ministerului Turismului, ca să vadă și el Târgoviștea. Cu Elena de-a dreapta lui...

Simona FICA  jurnalist militar
http://exploziv.news-ro/

Pierre si Bekooh

luni, 27 septembrie 2010

Cumbia Semana (urmasii mayasilor, dar noi cu manele imitatorii tiganilor)

TIGANI NU RROMI

Ce atita filozofie ???? Le spunem ca si pina acum si cum le zic toate popoarele lumii TIGANI si gata. Timpenia asta a initiat-o Petre Roman, la revolutie(asa zisa), ca sa iasa el in fata ca un democrat, sa ne dea lectii noua de democratie. Trebuie in Romania, sa treaca tiganii la DENUMIREA LOR DIN TOATA EUROPA DIN TOATA LUMEA. TREBUIE SA STERGEM DIN TOATE ACTELE Romaniei denumirea de rrom, ei sint tigani, cum ii stie tot globul.Am primit mesaje si din Brazilia si spun ca au si ei tigani, la marginea oraselor in corturi, se ocupa tot cu nemunca si furatul. Si ei au intrebat, de unde ne-a venit nazdravania asta cu rromi ?? Sa lasam pudibonderia la o parte si sa luam lucrurile cum sint, de sute de ani.Talmacind lucrurile este ca si cum, dai roata la un rahat si pina la urma tot calci in el. TIGANI si gata. Am rezolvat dintr-un condei.(comentariul acesta spune lucrurilor pe nume ca, nu am indraznit sa va trezesc prea brusc la realitate).


  1. Chiar acum ma apuc sa scriu un art., cu cuvintele din comentariul de mai sus. Valah are dreptate, dar singuri am picat in aceasta capcana cind, la revolutie a hotarit primul ministru de atunci,(Petre Roman), ca tiganii sa se numeasca rromi. Atunci in viltoarea evenimentelor au aparut si imparati, regi si tot felul de glume ale Romaniei. De ce numai noi am luat acest cuvunt si alte popoare nu? Nu au tigani, noi ne-am injugat la aceasta mizerie?Am sa scriu foarte dur, la adresa guvernantilor, care fara pic de dragoste de acest neam, dupa ce dau ungurilor tot ce vor , ne face pe noi toti sa fim confundati cu tiganii(si in acte). Nu este normal si anormalitatea nu poate fi apreciata ca normalitate.Este ca si cumn eu as zice ca, ma simt ca o regina si cer celorlalti sa-mi zica majestate. Populismul, nu poate fi tratat ca normalitate.Petre Roman cind a hotarit asta, era pe cai mari si visa la rromi idealizati.Ei nu vor fi niciodata decit tigani. Imi asum cele spuse cu dovezi.Nu ne sint de ajuns politicienii care ne distrug ne-am mai pus si stapini tiganii? Am mai cerut in articolele mele sa avem si noi romanii aceleasi drepturi cu tiganii nu mai mult.Politia sa ne stie si pe noi de frica. Nici comunistii in anii 1950 nu ii tratau cu ingaduinta pe tigani. Militia calare ii calca in picioarele cailor daca umblau 2 pe drum si nu unul la 10 m. in spatele celuilat? Oare dece? de ce nu il chemau la munca voluntara  in oras? Nu aveau nevoie de scandaluri la instaurarea regimului nou. Acum ce  mai avem de le intarim rominismul fals cu 2 de r?
    Nu mai gindeste nimeni in aceasta tara? De azi va cer sa-mi ziceti majestate, ca ma simt regina. E bine? Acest moment de ratacire trebuie sa-l luati ca litera de evanghelie? Sa stam strimb si sa gindim drept. Am sa scriu mereu pina ne v-a iesi aceasta  prostie din cap.Auzi rromi cu 2 de r si romani cu un r !!!!(curata nebunie).
    Capul sus, pieptul inainte !!! papapa


Jandal

Zach

Richard si Marcus

Rami

Cocktailul Molotov

Cocktailul Molotov

Ştiaţi că…cocktailul Molotov n-a fost inventat de Molotov

Cocktailul Molotov este o invenţie finlandeză. Finlandezii au lansat asupra tancurilor invadatorilor ruşi, în războiul de iarnă dintre anii 1939-1940, sticle umplute cu benzină şi prevăzute cu petice de stofă aprinse. Aceste bombe au căpătat denumirea de cocteil Molotov, deoarece au fost lansate asupra ministrului de externe rus de la acea vreme, Molotov (1890-1986), şi asupra trupelor acestuia.
Molotov a fost celebru pentru pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, pact care a dus la pierderea Basarabiei de către România în anul 1940.

Alte articole asemanatoare


James

Edevaldo si Masree

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han)
http://odorica.blogspot.com/ 

Din satra pe trotuar

DIN ȘATRĂ PE TROTUAR, DIN BORDEL DIRECT LA MINISTER! ELENA UDREA A FOST, ÎNAINTE DE 89, ÎN ATENȚA MILIȚIEI BUZĂU PENTRU „PRACTICAREA AMORULUI BUCAL CONTR-COST”! O biografie neromanțată a ministrului Turismului și Dezvoltării, așa cum apare ea în analele Miliției Buzău, a Elenei Udrea, ne face să credem că atunci când Băsescu spunea unei jurnaliste de la Antena1 „țigancă împuțită” se gândea la Udrea * Tatăl Elenei Udrea e un ţigan din Pleşcoi, şofer de autobuz (angajat la Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Buzău, pe autobuzele 6 şi 7) * Şoferul se numea Dumitru Udrea (Nea Mitică). * Elena Vodă este numele mamei Elenei Udrea, și a fost femeie de serviciu la Dispensarul din localitate. * La 26 decembrie 1973 s-a născut un copil de sex feminin, care avea să primească două nume: Elena Gabriela. * Familia Udrea a locuit în gazdă, la Buzău, în casa unei femei pe nume Mariana Dragomir, contabilă la ADAS; soţul acesteia lucra pe acelaşi autobuz, cu schimbul, cu Mitică Udrea. * Atunci cînd Elena Gabriela Udrea era în clasa a VI-a, familia s-a mutat la o altă adresă. * În ultimele clase de liceu, fata a devenit, efectiv, prostituată, intrand . În mod concret, ea "presta" la o matroană pe nume Petruţa, care ţinea un bordel clandestin, în două apartamente, pe aceeaşi scară (unul lîngă altul), dintr-un bloc cu 4 etaje, situat în Cartierul Micro V din Buzău. "Tanti" Petruţa îi făcea "lipeala" şi cu clienţi din Bucureşti, unde "eleva" Găbiţa se ducea cu trenul, dar se întorcea cu limuzina, plină de bani şi atenţii. Miliţia de Moravuri din Buzău o avea în evidenţă. La şcoală, era aproape repetentă. * Elena Udrea a fost văzută de nişte persoane, în Prelungirea Ghencea, în Dacia fotbalistului Ilie Stan, de la Steaua, făcînd "amor bucal". * A prestat si în faţă la Hotelul Intercontinental, clienţii cei mai frecvenţi fiind arabi. A găsit, şi la Bucureşti, o matroană, care o trimitea la diferite adrese. Asta este Elena Udrea.
Claudiu VAVA

27 September 2010
Articol scris de Claudiu VAVA  
Sursa; http://exploziv-news.ro/ 



"Ceandalaua" ca destin istoric

Se pare că această profeţie a scriitorului I.D. Sîrbu, detaliată în romanul său „Lupul şi Catedrala”, a început să prindă contur de când cu promovarea cuvântului „rrom” în detrimentul milenarului „ţigan”. În toată copilăria mea nu am auzit vorbindu-se decât despre ţigani, iar această periculoasă şi forţată substituire, cu lungă trimitere, dintre român şi rrom, a explodat artificial după 1990.

Foarte interesant căci în tot arealul european nu avem nicăieri cuvântul „rrom” care să-i desemneze pe ţigani: în spaniolă avem Gitano; în italiană, Zingaro; în franceză, Gitane; în sârbo-croată, Ciganin; în slovenă, Cigan; în maghiară, Cigány, în poloneză şi rusă, Cygan; în limba turcă, çengene. Cuvântul românesc Ţigan derivă din slavul (a)Ciganinŭ (Al. Ciorănescu, 2002). Aşadar, popoarele Europei au cunoscut simultan povestea unei populaţii unice, cultural şi comportamental.

A existat în istoria noastră o categorie socială mai de plâns decât aceea a robilor ţigani. A fost starea de „rumânie” din spaţiul muntenesc echivalentă cu iobăgia. Aristocraţia liberală de la 1848 a ales să evacueze starea de „rumânie”, care, deşi a fost desfiinţată încă din 1748 prin reforma lui Constantin Mavrocordat, mai trebuia alungată şi din sufletele oamenilor, or, codul civil nu era de ajuns. De aceea au ales să numească tânărul stat creat la 1859 România, după o scurtă perioadă de coabitare moldo-valahă. Cu toţii deveniseră români, egali prin lege. Astfel, cuvântul „ţigan” ar trebui asumat, şi nu înlocuit cu un periculos subterfugiu lingvistic.

Dincolo de aceasta se află ceandalaua ca destin istoric. Termenul nu este cuprins în dicţionare. Este mai degrabă circumscris unei istorii care vine de departe, dintr-un alt areal cultural, pe cale a se împământeni pe meleagurile noastre.

Potrivit unor opinii, ţiganii noştri ar fi sosit pe filieră otomană. În timpul campaniilor militare turceşti din secolul al XIV-lea şi până la asediul Vienei, şatrele erau adevărate accesorii de îngrozire a duşmanului. Stăteau ascunse în spatele trupelor de avangardă şi urlau, zbierau, băteau în talere de metal, pentru a da senzaţia unei mulţimi militare fioroase. Turcii i-au folosit astfel în timpul campaniilor lor. Cu regimul fanariot, când acţiunile turceşti au încetat, devenind o problemă supravieţuirea militară, aceste populaţii hinduse au fost aruncate peste Dunăre, colonizate aici masiv, cu acordul dezinteresat al grecilor din Fanar care guvernau raialele economice ale Munteniei şi Moldovei (dr. Şerban Milcoveanu, 2005).

Petre Pandrea a căutat şi el un răspuns infiltrărilor hinduse în spaţiul românesc: „În «Upanişade» am găsit texte relative la infractori. Cum îi pedepseau? Prin izgonire din imperiul indian. Printr-o judecată sumară, pater familias îl declara ceandala pe delincvent” (Petre Pandrea, 2001). Cuvântul indian are echivalentul pe româneşte în „cinghinea”. Acest termen apare ca regionalism învechit şi înseamnă „obrăznicătură”, iar „cinghia” erau numite dansatoarele publice al căror dans din buric era numit adesea „cinghie” (Constantinescu-Dobridor, Gh. Bulgăr, 2002).

Cel lovit de ceandala trebuia să părăsească imediat casa. Nu avea voie să rămână în satul şi oraşul său şi nici în vreun sat sau oraş indian. Pleca în emigraţie. I se luau veşmintele şi i se dădeau zdrenţe. Nu avea voie să poarte podoabe de aur sau argint, ci numai podoabe din fier sau tinichea. Probabil din această interdicţie milenară există apetitul ţiganilor noştri pentru colanele şi inelele de aur masiv şi palatele cu multe camere nelocuite. „Ceandalaua poate fi criminal brahial vărsător de sânge, dar şi infractor în frac. Din primele două straturi se recrutează infractorii violenţei brahiale, din straturile ultime răsare criminalitatea în frac, iubitoare de venalitate, turpitudine şi lipsă de onoare” (Petre Pandrea, 2001).
Continuarea la sursa, http://cotidianul.ro/
http://singurafelina.blogspot.com/

duminică, 26 septembrie 2010

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han)
http://odorica.blogspot.com/ 

Mircea Eliade, Nationalismul. De Paste 1937.

Foto: Mircea Eliade (1907-1986).Sper ca va aduceti aminte de Maitrei.
„Naţionalismul“, aşadar, nu are decît ca un prim scop întărirea, purificarea şi organizărea forţelor naţionale. Lupta naţio¬nalismului contra formelor împrumutate, contra noţiunilor străine, contra creaţiilor false este numai o etapă, şi nu cea mai preţioasă, din funcţia pe care şi-o propune el în viaţa statului.
Căci un naţionalism care nu izbuteşte să creeze valori spirituale ecumenice, valori pe care să le impună celorlalte neamuri – nu şi-a atins misiunea. „Lupta contra formelor de viaţă străină“ nu se poate opri odată cu instaurarea „formelor de viaţă autohtone“. Lucrul acesta poate avea o mare însemnătate civilă – dar nu şi una in istoria universală. Lupta cea mai grea, şi în care se verifică forţele de creaţie ale unui neam, se dă după victoria naţionalismului. Adică, în ceasul cînd el încearcă să devină universal.
Un naţionalism nu devine universal renunţînd la formele lui specifice şi încercînd o „înţelegere“ cu alte forme – ci devine universal cînd izbuteşte să valorifice într-un mod propriu viaţa, creînd un sens nou al existenţei.
Ceea ce se numeşte „creaţiile spirituale“ ale unui neam. Acestea sînt: felul său propriu de a valorifica viaţa – printr-un nou model de eroism, sau de dreptate, sau de mîntuire, sau poate printr-o creaţie de geniu în domeniul artelor etc. „Naţionalis¬mul“ nu tinde numai să facă posibile şi să promoveze asemenea creaţii spirituale în cadrele neamului – el tinde mai ales să provoace valorile ecumenice, prin care să se poată manifesta peste hotare. A se „manifesta“, evident, nu înseamnă numaidecît a crea forme care pot fi împrumutate de alţii – ci a crea forme prin care alţii să ia cunoştinţă efectivă de neamul nostru, luînd cunoştinţă de anumite realităţi pe care acest neam le-a desco¬perit. Cînd Dostoevski sau Shakespeare au trecut hotarele ţărilor lor, asta n-a adus după sine o „împrumutare“ a acestor creaţii. Ci, în primul rînd, o luare de cunoştinţă a unui nou univers spi¬ritual, descoperit de Shakespeare sau Dostoevski. Cînd doina românească a fost cunoscută peste hotare, n-a fost „imitată“; ea a valorificat, însă, o anumită parte din sufletul omenesc, pe care nu o străbătuse pînă atunci nici o altă creaţie folclorică. Prin doină, ca şi prin Dostoevski sau Shakespeare – un străin a pătruns în anumite niveluri ale realităţii, necunoscute pînă atunci; valorificînd, totodată, anumite părţi din suflet, inerte, obscure, caduce.
Astfel trec hotarele şi „domină“ creaţiile spirituale ale unui neam. Creaţii care, încă o dată, nu pornesc niciodată de la „universal“, ci dintr-o experienţă specifică, dintr-o profundă trăire a realităţilor locului, dintr-o epuizare totală a unui sentiment „etnic“; ca să ajungă, prin transfigurarea geniului, o valorificare nouă a vieţii.
Este uşor de înţeles, însă, că asemenea eforturi de transfi urare nu pot rodi decît într-un stat organic, naţional, în care omul îşi regăseşte problemele fundamentale: moartea, iubirea, „sensul“, libertatea.
Toată istoria lumii nu este decît istoria miturilor naţionale şi a luptei dintre felurite valorificări ale vieţii. De altfel, însăşi existenţa omului nu e decît un lung şi tragic şir de încercări de a da un sens acestei existenţe. Este paradoxal, este tragic dacă vreţi – dar aşa este. Şi după cum cea mai mare glorie a unui om, şi începutul mîntuirii sale este găsirea unui sens rodnic al propriei sale existenţe (act de creaţie spirituală) – tot aşa cea mai mare grijă a unui neam este găsirea unui sens propriu al existenţei sale istorice, deci de valorificare proprie a vieţii (act de asemenea, de creaţie spirituală). Orice altceva este numai economie, politică sau biologie; istorie care se consumă, iar nu istorie care se face.
SURSA :http://romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com
http://garduldefier.wordpress.com/

HADY SI JASSIME


rizzrr

Centura de la Joffrey admirator.

Gordon