luni, 20 decembrie 2010

Raport privind discriminarea maghiarilor

„Minte! Minte! Minte! Şi în cele din urmă minciuna ta va fi crezută” – deviza extremiştilor maghiari la Geneva
Minciuna este din vremuri imemoriale utilizată ca armă de luptă. Ea te poate face să câştigi războaie atunci când o utilizezi sub forma dezinformării inamicului. Dar minciuna gogonată, în timp de pace, te coboară în specia imundă a celor lipsiţi de demnitate şi caracter, te transformă într-o nevertebrată care se târăşte prin mocirlă şi care crede că întreaga lume este aceea mocirlă. Aflată, aproape permanent la guvernarea României şi având practic sub dictatura sa de 20 de ani autorităţile locale din Harghita şi Covasna, Uniunea Culturală a Maghiarilor din România cunoscută sub numele de UDMR, a continuat şi continua să „latre” la România şi la români, prin proprii politicieni sau prin intermediari.
Trei dintre aceşti intermediari, aflaţi şi în graţiile Budapestei şi încurajaţi de aceasta, se pregătesc ca pe 10 august a.c., în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, care va avea loc la Geneva, să debiteze unele dintre cele mai gogonate minciuni despre situaţia minorităţii maghiare din România, şi în special a maghiarilor din judeţele Covasna, Harghita, unde, culmea, 100.000 de români sunt supuşi unor discriminări fără precedent pentru un stat european, de către oligarhia maghiară care stăpâneşte cele două judeţe de 20 de ani, aici fiind singurele judeţe din ţară în care nu a existat rotaţia puterii, singurii stăpâni fiind UDMR-ul şi instrumentele sale.
La sesiunea din 9-10 august de la Geneva, Asociaţia Pro Regio Siculorum, Comitetul de Iniţiativa Bolyai şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania vor prezenta un raport intitulat „Discriminarea împotriva minorităţii naţionale maghiare in România”.
Raportul este o minciună uriaşă de la un capăt la altul încercând să impună o denumire artificială cum este cea de „Ţinutul Secuiesc”, denumire care nu are o istorie şi care nu denumeşte geografic, ci etnic, o parte a teritoriului României, utilizarea lui încurajând nu turismul şi dezvoltarea economică ci segregarea etnică. Demersul mincinos da şi un capăt de linie al rezolvării tuturor aşa-ziselor probleme pe care le au maghiarii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Este evident soluţia gregară, de ev mediu a segregării pe criterii etnice: „o mare autonomie a Ţinutului Secuiesc care să se transforme într-o zonă de dezvoltare independenta…”, cum zice raportul.
Lansarea raportului a fost în mod evident pregătită de declaraţiile şi interviurile date de curând de Vicepreşedintele Parlamentului European, extremistul Laszlo Tokes. Demersurile conjugate lasă să transpară o strategie şi tactică bine pusă la punct a extremiştilor maghiari, la care deocamdată statul român nu pare să răspundă eficient.
De altfel, conform contactelor date în raport, la Consiliul Naţional al Ungurilor din Transilvania este dat Zsolt Szilagyi cu emailul: laszlo. tokes assistant@europarl.europa.eu
Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina!
Acesta a fost deputat al UDMR intre 1990-2004, iar la alegerile europarlamentare din 2009 a ocupat a patra poziţie pe lista UDMR.
Unul din multitudinea de exemple mincinoase ale raportului este cel din subcapitolul intitulat „Violenţe împotriva etnicilor maghiari”, unde raportul celor trei organizaţii maghiare susţine că: „Tensiunile sunt amplificate de violenţele etnice împotriva maghiarilor din România. Într-o succesiune de atacuri violente întâmplate în ultimele luni, maghiarii au fost atacaţi, verbal şi abuzaţi fizic pentru simplul motiv că vorbeau în public maghiara. Este inacceptabil pentru oricine să fie subiect de violenţă pentru că aparţine unei minorităţi etnice sau alteia. Din păcate de multe ori autorităţile ignoră aceste fapte, sau şi mai rău, în anumite cazuri, ei sunt agresorii.”
Fără comentarii!
Apropos! Ştiţi cine mai face parte din delegaţia pe care România o trimite la Geneva, pentru a apăra punctul de vedere al Statului Român? Ei bine, iată câteva nume: Csaba Ferenc Astalos, Şeful Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, va fi şeful delegaţiei şi a fost desemnat de UDMR, Marko Atilla, şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice, desemnat de UDMR, Szocs Domokos, director în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, membru al UDMR
Mai sunt şi alţii, dintre care, unii dintre ei, au confirmat pentru Romanian Global News, că vor apăra punctul de vedere al României. Să sperăm că vor fi lăsaţi să vorbească de şeful delegaţiei…
Romanian Global News, vineri, 06 august 2010
Vedeţi aici, în exclusivitate, părţi ale raportului ce va fi prezentat la Geneva în 10 august.
Probleme în Secuime: factori care pun în pericol dezvoltarea organică regională şi identitatea specifică a locuitorilor săi
Obstacole instituţionale la utilizarea limbii materne
Documente oficiale publicate de autorităţile de stat (cum ar fi instituţiile administrative şi educaţionale) sunt scrise exclusiv în limba română.
În aşa-numitele „instituţii deconcentrate” al administraţiei centrale, grefierii vorbesc numai româneşte.
Reprezentare etnică disproporţionată în birourile regionale ale administraţiei centrale
Prevalenţa intereselor statului naţional român poate fi cel mai bine observat în cazul numirilor directori executivi ale instituţiilor deconcentrate. În timp ce proporţia populaţiei maghiare din regiune este de 80%, raportul funcţionarilor maghiari numiţi este mai mic de 20%.
Discriminarea în economie şi în ceea ce priveşte bugetul de stat
Aceasta poate fi dovedită că, atunci când UDMR face parte din coaliţia guvernamentală, sprijin financiar şi alocaţiile bugetare pentru creşterea judeţele secuieşti sunt mari. Cu toate acestea, în cazul în care UDMR este în opoziţie, situaţie în care a fost mai mult de un deceniu, există o orientare politică de izolare a Ţinutului Secuiesc. Fonduri pentru susţinerea sistemului de instituţii culturale şi sociale sunt reduse la un nivel la care funcţionarea lor normală nu poate fi asigurată. În plus, alocaţiilor bugetare pentru investiţii, în procente continuă să scadă în mod constant.
Întârziere de dezvoltare a infrastructurii
Dezvoltarea infrastructurii Ţinutului Secuiesc progresează în mod deliberat într-un ritm lent sau, în unele cazuri, este cu totul neglijată. În schimb, alte regiuni, mai înapoiate ale ţării, în special în Moldova, sau partea de sud a România, dezvoltarea rapidă. Potrivit practicii politice tradiţionale, transferul de alocaţiile bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii ar trebui să fie percepută de oficiali ca o recompensă pentru  comportament politic„corect”, în timp ce reţinerea unor astfel de fonduri, ca o pedeapsa pentru comportamentului politic „incorect”. În 2008, noul Cabinetul a promis – probabil, ca parte a propagandei proprii – că dezvoltarea Ţinutului Secuiesc ar primi o atenţie deosebită. Cu toate acestea, dezvoltarea masivă a infrastructurii, iniţiată acum cinci ani, ca urmare a prezenţei UDMR în coaliţia de guvernământ, a pierdut impuls în acest timp. În plus, ritmul lucrărilor a încetinit atât de mult încât, chiar continuarea lucrărilor deja în curs de execuţie poate fi repusă în discuţie.
Exploatarea şi vânzarea a resurselor naturale sunt monopol de stat
În general, exploatarea resurselor naturale din România este în mâinile statului, mai precis, este monopol de stat. Dacă s-ar lua în considerare situaţia specifică, s-ar putea realiza cu uşurinţă că în cazul în care rezervele strategice secuieşti – în primul rând de sare şi apă minerală – intervenţia efectuată de către administraţia centrală de stat ar avea conotaţii etnice. În plus, controlul de stat în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale, de asemenea, înseamnă că licenţele şi contractele sunt acordate preferenţial, cu excepţia investitorii locali. De asemenea, regulamentele şi legislaţia ambiguă crea dificultăţi inutile pentru proprietarii in ceea ce priveşte investiţiile. Totodată taxele percepute pentru exploatarea reprezintă venituri la bugetul de stat central. Situaţia în silvicultură nu este mai bună. Controlul statului caracterizează această ramură a economiei. De asemenea activitatea întreprinderilor private şi locale este împiedicată prin mijloace birocratice şi altele.
Probleme de protecţie a mediului
Ţinutul Secuiesc este lipsit de apărare împotriva statului, în acest sens, de asemenea, deoarece protecţia mediului şi monitorizarea activităţilor potenţial periculoase nu este în competenţa organismelor locale alese, ci a celor numite şi controlate de către stat. Această practică de protecţie a mediului, care de multe ori merge împotriva intereselor regionale, are un impact negativ nu doar asupra calităţii vieţii, dar, pe termen lung, aceasta are un efect negativ asupra principalele ramuri ale economiei regionale ale Ţinutului Secuiesc, şi anume turismul, exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului.
Întârzierile în restituirea proprietăţii private confiscate
Deşi procesul de retrocedare a proprietăţilor confiscate de regimul comunist foştilor proprietari, progresează într-un ritm foarte lent în întreaga ţară, această “practică” este mult mai evidentă în Secuime, în special atunci când vine vorba de activele fostei biserici istorice maghiare şi aşa-numitei societăţi Proprietăţile Private din judeţul Ciuc.
Regimul comunist a confiscat proprietăţile a 2140 de biserici istorice maghiare din Transilvania. În cazul în care statul nu retrocedează suprafeţele şi clădirile confiscate ilegal care aparţinut cele patru culte religioase istorice maghiare: romano-catolică, calvină, luterană şi unitariană -, bisericile vor fi în imposibilitatea de a continua munca de caritate spirituală desfăşurată de mai multe secole pentru a asigura supravieţuirea şi prosperitatea comunităţii maghiare din Transilvania. Legile privind restituirea au fost transmise de două decenii în urmă. Totuşi, mai mult de o treime din activele fostei de bisericile maghiare în Secuime nu au fost returnate proprietarilor lor de drept.
Pericolul şi practica modificării artificiale a proporţiilor etnice
Deşi Convenţia pentru protecţia minorităţilor naţionale ratificată de România interzice schimbarea artificială a componenţei etnice a regiunilor în care trăiesc minorităţi, în număr semnificativ, în cazul nostru a Ţinutului Secuiesc, acest tip de practici totalitare continuă chiar şi după două decenii de regim democratic. Faptul că „majoritatea românească” trăieşte ca o minoritate locală într-o anumită regiune (Ţinutul Secuiesc), este considerată incompatibilă cu ideea statului naţional român de către unii politicieni români. Acest punct este în mod clar dovedit de faptul că acum, când UDMR este un partid de opoziţie în Parlamentul român, numărul de funcţionarii maghiari în Secuime este redus drastic. Astăzi, procentul etnicilor maghiari in instituţiile de stat în Secuime este mult mai scăzut decât proporţia lor în totalul populaţiei din regiune, în timp ce opusul este adevărat pentru populaţia românească.
Violenţa împotriva etnicilor maghiari
Tensiunile sunt amplificate de violenţele etnice împotriva maghiarilor din România. Într-o succesiune de atacuri violente în cursul ultimelor luni, maghiarii au fost atacaţi, abuzaţi verbal şi fizic, pentru singurul motiv că vorbesc limbă maghiară în public. Este inacceptabil ca cineva să fie supuse la violenţă pentru că aparţin unui grup etnic sau altul. Din păcate, de foarte multe ori autorităţile nu ţin seama de aceste cazuri, sau chiar mai rău, în unele cazuri acestea sunt agresorii.
Soluţia pentru problemele juridice: acordarea autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc, aşadar, aceasta să se transforme într-o regiune de dezvoltare independentă, cu statut juridic special
Obstacol major în calea dezvoltării organice a Ţinutul Secuiesc, precum şi cel mai important impediment care împiedică păstrarea propriei identităţi regionale şi naţionale este centralizarea o caracteristică a administraţiei româneşti. Soluţia pentru dificultăţile menţionate este punerea în aplicare a tradiţiilor europene ale subsidiarităţii şi auto-guvernării. Cu alte cuvinte, una ar trebui să adopte o structură specială organizatorică şi administrativă, luând în considerare regiunile geografice, istorice, caracteristicile economice, sociale şi politice, precum şi caracterul distinctiv cultural şi naţional al populaţiei majoritare care trăieşte în Ţinutul Secuiesc. Aceasta înseamnă acordarea unei autonomii teritoriale a Ţinutului Secuiesc.
Statut juridic special în ceea ce priveşte autonomia administrativă
Cetăţenilor Ţinutul Secuiesc solicită crearea statutului juridic special – garantat prin Constituţie şi prin legi speciale – pentru regiunea lor. Ei au în vedere această regiune ca un teritoriu în care deciziile privind viitorul zonei în sine şi existenţa lor de zi cu zi sunt transmise la nivel local de către organismele care au fost în mod liber şi democratic ales de către locuitorii din regiune.
1.1. Discriminarea în accesul la educaţie
Nu există nici o educaţie în limba maghiară finanţată de stat, mai ales la o serie de domenii importante, cum ar fi ştiinţe inginereşti, agricultură, silvicultură, arte plastice şi medicină veterinară.
1.2. Plângerile al comunităţii maghiare de la Universitatea Babeş-Bolyai
Comunitatea maghiară academică nu are autonomie în luarea deciziilor
Lipsa autonomiei financiare a comunităţii academice maghiare
Discriminarea în utilizarea limbi
1.3. Plângerile comunităţii academice maghiară la Universitatea de Medicină şi
Farmacie din Târgu Mureş
2.1. Discriminarea prin nesusţinerea examenelor în limba maternă
Limba română este predată în licee pentru copiii minoritari nu ca a doua limbă, ci mai degrabă ca limba lor maternă. Teste şi examene de absolvire sunt concepute în acelaşi mod. În consecinţă, studenţii maghiari sunt dezavantajaţi în ceea ce priveşte şansele lor de admitere la instituţiile de învăţământ superior. În decembrie 2005, un număr mare de intelectuali a cerut schimbarea acestei situaţii de la Agenţia Naţională împotriva Discriminării. După examinarea cererii, Agenţia a concluzionat că cererea lor este legitimă. În ciuda acestui fapt, nimic nu s-a fost făcut pentru schimbarea situaţia.
2.2. Blocarea de educaţie în limba maternă a “ceangăilor”
2.3 Neutralizarea înfiinţarea de şcoli maghiare
Asociaţia Pro Regio Siculorum (Antal Arpad)
Comitetul de Iniţiativa Bolyai (Dr. Peter Hantz)
Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (Szilayi Zsolt)

http://harghita.nouadreapta.org/

Un comentariu:

Alice Georgiana spunea...

Daca vrei sa faci bani din ceea ce scrii, incearca Blogmoney si inscrie-te!
http://aff.blogmoney.com?aid=2647&acid=223