marți, 31 ianuarie 2012

Misterul disparitiei lui Jimmy Hoffa(1913-1975) dezvaluit

Misterul dispariţiei liderului de sindicat Jimmy Hoffa, dezvăluit după 36 de ani
 

Noi dezvăluiri în cazul misterioasei dispariţii, acum 36 de ani, a celebrului lider sindical Jimmy Hoffa. El a fost ucis de un membru al mafiei americane, iar trupul său a fost îngropat în ciment, la baza unei clădiri din Detroit. Mărturisirile sunt făcute de fostul său şofer, într-o carte publicată recent.
Jimmy Hoffa a dispărut fără urmă în 1975, iar soarta sa rămâne în continuare unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei americane contemporane, scrie rtv.net.
Înainte să dispară, Hoffa se afla în oraşul Detroit din statul Michigan. Urma să se întâlnească cu doi şefi ai mafiei. De atunci, liderul sindical nu a mai fost văzut niciodată. Autorităţile l-au declarat mort în 1982, însă nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu el.
După 36 de ani de speculaţii, noi dezvăluiri ar putea desluşi misterul. Hoffa ar fi fost ucis de un apropiat al lui Anthony Giacalone, unul din şefii mafiei cu care se întâlnise înainte de dispariţie. Apoi ar fi fost îngropat în ciment, sub clădirea care găzduieşte acum sediul central General Motors din Detroit.
Cartea a fost scrisă de un jurnalist canadian şi urmăreşte viaţa fostului şofer al lui Hoffa, Marvin Elkind. Acesta a declarat că ştie din sursă sigură ce s-a întâmplat cu celebrul lider sindical, deoarece ar fi asistat la o discuţie relevantă în acest sens, în 1985. Atunci, Marvin Elkind se afla la Detroit împreună cu Giacalone şi cu alte câteva persoane. Şoferul lui Hoffa povesteşte că, la un moment dat, grupul s-a oprit în faţa clădirii General Motors, iar mafiotul s-a uitat sugestiv spre baza imobilului şi le-a spus celorlalţi să-l salute pe Jimmy Hoffa.

Iubire si ocrotire...

FBI a redeschis dosarul Jimmy Hoffa(1913-1975)


Marile mistere ale lumii - unde este corpul lui Jimmy Hoffa?

Probabil cel mai important sindicalist din istoria lumii, Jimmy Hoffa e la baza mai multor legende. Nici pana astazi, corpul sau nu a fost gasit.

Liderul sindical Jimmy Hoffa a dispărut fără urmă în după-amiaza zilei de 30 iulie 1975, când a fost văzut, pentru ultima oară, în compania unor căpetenii mafiote. Se presupune că a fost asasinat din cauza unor neînţelegeri cu mafia, dar rămăşiţele sale pământeşti nu au fost descoperite nici astăzi, în această privinţă fiind vehiculate cele mai extravagante scenarii.

Îngropat sub stadion sau în coşciugul lui Elvis Presley
Potrivit uneia din teorii, cadavrul său, încastrat într-un bloc de beton, s-ar afla pe fundul oceanului, în timp ce o alta spune că, dimpotrivă, cadavrul ar fi îngropat sub stadionul unei celebre echipe de fotbal american, din statul New Jersey. În fine, una dintre versiuni susţine că în coşciugul lui Elvis Presley s-ar afla, de fapt, leşul dispărutului!
Acum, puşcăriaşul amintit, astăzi în vârstă de 75 de ani, afirmă că bossul sindical ar fi fost ucis pe terenul unei crescătorii de cai din districtul Oakland, fiind îngropat undeva în acest perimetru. FBI-ul, care, de fapt, nu a închis niciodată dosarul, ţinându-l doar la "păstrare", a redeschis imediat cazul, trimiţând la faţa locului o echipă de agenţi, prevăzuţi cu mijloace moderne de detectare, care să răscolească terenul.

"Ferma visurilor ascunse"
Crescătoria, care are un nume predestinat - "Ferma visurilor ascunse" (mai degrabă se poate vorbi de coşmaruri) -, a aparţinut unuia dintre asociaţii cei mai apropiaţi ai lui Hoffa, Rolland McMaster, care, la un moment dat, s-a certat cu bossul. Iar puşcăriaşul respectiv, Donovan Wells, care ispăşeşte o condamnare de 10 ani pentru trafic de marijuana, a lucrat la crescătorie, fiind persoana cea mai în drept să ştie care este adevărul. Dispariţia lui Hoffa a pasionat opinia publică americană aproape în aceeaşi măsură ca şi împrejurările, nici astăzi lămurite pe deplin, ale asasinării preşedintelui Kennedy. De soarta fostului lider s-a interesat, în repetate rânduri, şi Casa Albă, iar studiourile de la Hollywood au turnat un film cu Jack Nicholson în rolul titular. Ca o notă ironică la subsolul istoriei, în prezent, preşedintele sindicatului şoferilor camioanelor este fiul celui dispărut - James Hoffa                                

Jurnal scotian




 O seară pe Insula Iona.

Un prieten din îndepărtatul Fort Augustus îmi scrie zilele trecute și îmi dă de știre că venerabilul Ignatius Bacon este în căutarea unui secretar permanent pentru viitorul centru ortodox de pe Insula Iona. Poate m-ar interesa, glumește el, și adaugă: Iona e în calea furtunilor, după cum știi. Plouă de două ori pe zi și vîntul bate în continuu, iar noaptea se întîmplă să te trezești în zgomotul valurile care se zdrobesc de stînci. Hrana e cam sumară, va trebui să te mulțumești cu porridge, brînză și cu ce mai găsești pe la localnici. (Știi să pescuiești?) În fond, tot ce-ți poate oferi o slujbă ca aceasta e să tragi ușa după tine la capătul lumii. Dincolo începe oceanul și, zice-se, ar mai fi cîteva pămînturi de descoperit.
Hm. Să-i fi părut prietenului meu că sînt pe cale să mă retrag la pensie?
Mesajul său mi-a amintit însă de primul meu drum pe Insula Iona și de o seară petrecută în compania lui Ignatius Bacon, scoțian pur sînge, descendent mai pe departe din casa regală a Stuarților, anglican convertit la Ortodoxie și ridicat apoi la rangul de citeț, adică un fel de sub-diacon al micuței capele grecești din Kilchuimen, Fort Augustus, la cîteva mile de celebrul Loch Ness.

Ignatius Bacon. Fotografie din arhiva personală
O dată pe an, Ignatius Bacon se dă peste cap și numai el știe cum reușește să adune o sumă de bani și să închirieze pentru cîteva săptămîni un cottage pe Insula Iona, o casă scoțiană tradițională, destul de spațioasă și utilată cu tot strictul necesar. Pentru următoarele două luni, casa Clachanach devine „centrul ortodox de pelerinaj și retreats”, iar bunul Ignatius Bacon oferă ospitalitate oricui îi trece pragul. 
Cititorul care nu cunoaște nimic despre Insula Iona este poate nedumerit de ce toate aceste lucruri trebuie să se întîmplă cu Ignatius Bacon pe o insuliță din arhipelagul Hebridelor.
Iona este una dintre cele mai mici insule din grupul Hebridelor Interioare, care mărginesc coasta de vest a Scoției (cunoscătorii să mă ierte pentru aceste detalii banale). Prin anul 560, un călugăr irlandez, Columba pe numele său latinizat, a debarcat pe Iona, ca să-și ispășească în exil, printre sălbaticii picți, păcatul de a fi copiat pe furiș psaltirea maestrului său, Sfîntul Fionnan. Iona ar fi fost prima bucată de pămînt de unde bietul monah, cuprins de remușcări, nu mai putea zări țărmurile dragei sale Irlande, care-i trezeau atîtea amintiri. În scurt timp, insula a devenit centrul creștinării Scoției. Columba călătorește în lung și-n lat, vindecă bolnavii, potolește furtunile, se luptă cu monstrul din Loch Ness, dar mai ales îi vizitează pe regii clanurilor picte și le sădește în inimile lor războinice sămînța Evangheliei. La moartea sa, Scoția e creștină, iar Iona devine locul de pelerinaj al întregului Nord creștinat. În cimitirul de pe insulă, străjuit de micuța capelă a Sfîntului Oran, se găsesc astăzi mormintele a 60 de regi, scoțieni, irlandezi, norvegieni și danezi. Între acestea, și mormîntul nefericitului Macbeth, eroul tragediei shakespeariene.

Capela Sf. Oran și cimitirul vechi. © IFF
În dimineața cînd am slujit Liturghia pe altarul capelei Sfîntului Oran, la lumina lumînărilor, cînd am ajuns la pomenirea morților mi s-a pus un nod în gît: nu mi-aș fi închipuit vreodată că am să ajung să mă rog pentru odihna sufletelor a 60 de regi care-și dormeau somnul de veci sub iarbă, la cîțiva pași de mine.
Am plecat spre Iona într-o după-amiază, cam pe nepusă masă, împreună cu Marcel, parohul bisericii românești din Glasgow, și cu alți trei tovarăși de drum. Pentru că nu aveam bani pentru feribotul din portul turistic Oban, a trebuit să ocolim fiordul Loch Linnhe (loch este termenul scoțian pentru lake), apucînd spre nord și conducînd 200 de kilometri în plus, mai întîi de-a lungul văii Glen Coe, unde englezii au masacrat clanul MacDonald la 1692, pînă în apropiere de Fort William, apoi revenind spre sud, pînă la Lochaline, de unde am luat un feribot mai modest și am trecut în Insula Mull, care se învecinează cu Iona. În această parte a țării satele sînt rare, iar drumurile înguste străbat un peisaj sălbatic, uneori atît de aproape de ocean, încît valurile uriașe se sparg de stînci și se revarsă pe șosea, sub roțile mașinii. Cînd întunecase de-a binelea, am ajuns și noi în Fionnphort, un debarcader al Insulei Mull, unde am lăsat mașina, pentru că pe Iona turiștii nu au voie să intre cu mașinile personale. În port ne aștepta un localnic cu o șalupă, iar după nici zece minute am coborît pe insulă și am pornit pe bîjbîite în căutarea casei Clachanach, la lumina lunii, pentru că, pe Iona, în afara străduței care mărginește portul, stîlpii electrici sînt mai rari decît crucile celte ridicate de Columba și de urmașii săi.

Fosta abație benedictină, astăzi centrul ecumenic al Insulei Iona. © IFF
Insulă era cufundată într-o liniște deplină și dacă din loc în loc n-ar fi fost cîteva ferestre luminate, ar fi putut trece drept un loc pustiu. În dreptul unei portițe, Marcel m-a tras de mînă, arătîndu-mi o luminiță licărind în fundul unei grădini: Capela Sfîntului Oran! La temelia ei, cu aproape o mie de ani în urmă, se spune că s-ar fi îngropat de viu însuși Sfîntul Oran – o versiune nordică a mitului sacrificiului fondator, cunoscut nouă în varianta din balada Meșterului Manole. Ne-am lăsat rucsacii pe o piatră și am urmat razei de lumină care ardea pe masa sfîntului altar. La plecare, am băgat de seamă că-mi lăsasem rucsacul pe lespedea unui mormînt. O ingratitudine, desigur, dar la greutatea apăsătoare a istoriei, ce mai contau bagajele unui călător din secolul 21?
Ignatius Bacon ne aștepta cu masa pusă, cum se spune, puțin îngrijorat și nemulțumit de întîrzierea noastră neanunțată. Ne-a primit ca un scoțian adevărat, îmbrăcat într-un kilt încins cu un sporran din piele de focă bătut cu ținte de alamă. Nu eram singurii oaspeți la casa Clachanach: cu cîteva zile mai înainte sosiseră, pentru un retraite spiritual, o tînără englezoaică, avocată la Londra, un domn între două vîrste, probabil rudă cu tînăra avocată, și în fine, sora Marina, o scoțiancă ortodoxă intrată în monahism, foarte bună vorbitoare a limbii franceze, spre bucuria mea, căci aveam ocazia să exersez o limbă în care mă simt mai în largul meu decît vorbind englezește. Am făcut prezentările, iar venerabila noastră gazdă ne-a uimit plecîndu-și capul înaintea preoților și cerînd binecuvîntarea, cu gestul obișnuit al creștinilor mai evlavioși din parohiile noastre. În zilele următoare, bătrînul citeț va repeta acest gest de fiecare dată cînd ne va adresa salutul de dimineață sau urările de noapte bună.
– Și acum, gentlemen, ni s-a adresat gazda, dați-mi voie să vă prezint casa Clachanach și utilitățile acesteia.
A urmat un adevărat ritual de vizitare a casei, din living și pînă în toaletele de la etaj, dirijat de gazda noastră cu minuțiozitatea unui ghid experimentat care conduce un grup de vizitatori prin camerele unui muzeu. Ignatius Bacon nu este omul căruia să îi scape vreun amănunt.
– Aici avem bucătăria. În dulapurile suspendate găsiți farfurii și pahare, iar în sertare, tacîmuri. Termosul negru este pentru cafea, iar cel verde pentru ceai. La etaj se află toaletele și dușul, vă rog să mă urmați. E toată lumea prezentă? Vă rog o clipă de atenție. Pe acest robinet curge apă rece, iar pe celălalt, apă fierbinte. Aveți grijă, apa fierbinte este foarte fierbinte! Cînd folosiți dușul, nu uitați să puneți în cadă acest mic grătar de lemn. În felul acesta, nu riscați să alunecați în baie. Să coborîm în hol. În dulapul din colț găsiți umbrele și haine de ploaie. Atenție la ușa principală. După ce o închideți, vă rog să o asigurați cu acest mic zăvor. Brenda, cățelușa noastră, e învățată să deschidă ușile sărind cu lăbuțele pe clanță. Dacă ușa nu este asigurată, se poate întîmpla așa.
Și Ignatius Bacon desenează cu mîna prin aer saltul imaginar al Brendei pe clanță, urmat de deschiderea ușii. Îl urmărim cu gura căscată, iar el ne privește la rîndul său cu un aer satisfăcut, ca și cum ne-ar spune: Ei, ce v-am spus eu?

Casa Clachanach. © James Paul Shipgood, 2010
Și așa mai departe, dormitoarele, saltelele electrice, biblioteca, ultimul volum despre insula Iona, camera de rugăciune, livingul, șemineul, curtea, portița care trebuie să rămînă deschisă peste noapte („dacă vine vreun pelerin?”), grădina din spate, cu portița ei, care însă trebuie mereu închisă, pentru că intră oile insularilor și strică gazonul. La sfîrșitul turului de prezentare, cred că fiecare dintre noi se simțea în stare să administreze fără probleme micul domeniu Clachanach.
Ne-am adunat apoi în jurul cinei, Ignatius Bacon străduindu-se să ne ofere o masă cît mai bogată, în condițiile austere ale micii sale gospodării: legume, brînză, paste, cîteva felii de carne, un vin roșu, iar ca desert, nelipsitul porridge, pe care iscusitul bucătar ne-a învățat să-l amestecăm cu suc de fructe, spre a-i spori dulceața.
– Un porridge autentic nu se prepară cu lapte, ne-a explicat gazda. Astea sunt mofturi englezești. Un porridge scoțian se fierbe în apă și să nu-mi spună mie cineva că n-am fi avut destule vaci în țara asta ca să-l înmuiem și noi în lapte. Dar i-ai lua toată dulceața ovăzului, ăsta e secretul.
Am cerut și noi permisiunea să punem pe masă singurul fel pe care îl aveam în traistă și fără de care nici un român gospodar nu pleacă la drum: slănină și ceapă. Cît am aranjat noi bucatele, Marcel a improvizat un scurt istoric al slăninei în viața poporului român, din care gazda și musafirii probabil că nu au înțeles mare lucru, dar măcar le-a stîrnit apetitul pentru o experiență culinară exotică. Însă combinația noastră barbară nu putea fi pe gustul unor britanici. Avocata londoneză s-a străduit să înghită îmbucătura de slănină, prevenindu-și în șoaptă vecina de masă, pe sora Marina: It’s just fat! Pure fat!
Seara a alunecat apoi firesc în cozeriile obișnuite unor astfel de întîlniri, într-o veselă lipsă de noimă, de la bucătăria românească la problema independenței Scoției („știu eu dacă e o idee bună?” medita Ignatius Bacon) și de la aventurile lui Bonnie Prince Charlie, ultimul Stuart, la creștinismul celtic și legăturile sale ortodoxe. Avocata londoneză s-a oferit la un moment dat să ne cînte balade din folclorul celtic. Ne-a interpretat două sau trei piese, cu o voce de soprană care ne-a mers la inimă. Am întrebat-o unde a învățat să cînte atît de frumos și am aflat că tatăl ei este preot ortodox, undeva în sudul Angliei, iar ea a învățat să cînte în corul parohiei, din care făceau parte și cîțiva soliști de operă. A doua zi, la Liturghie, tot ea avea să cînte o parte din imnele liturgice, pe englezește, desigur, într-o combinație subtilă de psaltică și muzică a cappella, pe care eu unul nu o mai auzisem.
După miezul nopții ne-am hotărît să mergem la culcare, mai ales că urma să ne trezim în zori pentru a sluji Liturghia iar apoi să explorăm insula. „Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe Insula Iona”, a oftat Ignatius Bacon, după ce spusesem împreună Tatăl nostru.
În cameră era frig, uitasem geamul deschis. M-am ghemuit pe salteaua electrică urmînd indicațiile lui Ignatius Bacon și ultimul gînd înainte să adorm mi-a fugit la capela Sfîntului Oran, pe altarul căreia o lumînare aprinsă priveghea somnul regilor Nordului și în curînd somnul nostru.

Insula Iona. Vedere spre Golful Sf. Columba. © IFF
P.S. Mi-aș fi dorit (ar fi fost de dorit) să-mi ilustrez textul despre Iona cu fotografii făcute exclusiv de mine, dar acumulatorul micului meu aparat s-a descărcat după doar cîteva cadre, iar încărcătorul îl uitasem acasă. De fapt, nu am noroc la fotografii: ori îmi uit aparatul acasă, ori se descarcă bateria, ori.. uit să fac poze. Așa că am fost nevoit să completez imaginile apelînd la arhivele de pe net, de unde am preluat două dintre fotografiile de mai sus.
http://ioanflorin.wordpress.com/

Funny foto

http://acuvio.blogspot.com/


Impresionant


Un matrimonio asesina a sus tres hijas en Canadá por no seguir el código islámico



Un matrimonio ha sido declarado culpable del asesinato de sus tres hijas, a las que no fueron capaces de 'perdonar' por haber roto el sagrado y estricto código islámico. Además, ambos acabaron a su vez con la vida de la primera mujer del hombre, según informa el diario británico 'The Times'.


El padre, que dejó Afganistán con su familia en 1992, fue grabado secretamente reconociendo los asesinatos. "Nada es más querido para mí que mi honor", dijo el progenitor.

Alegando siempre que quería preservar la reputación de la familia, Mohamad Shafia, de 58 años, acordó con su segunda mujer, Tooba Yahya, y su hijo, Hamed, orquestar un accidente de coche en Ontario (Canadá). Y así, el 30 de junio de 2009, se encontraron dentro de un coche, en el fondo de un lago, los cuerpos sin vida de las chicas y la primera mujer del asesino, con la que no llegó a tener hijos.

Las hijas tenían 19, 17 y 13 años y habían sufrido ya todo tipo de castigos por parte de su padre, siempre aduciendo que violaban el código de honor. Su hermano mayor contribuía al martirio. A una de ellas, por ejemplo, por tener un novio, se le prohibió acudir durante un año a la escuela. Las otras dos habían padecido palizas que habían llegado a denunciar a las autoridades. Éstas, cuando localizaron el coche en el fondo del lago, sospecharon de inmediato de Mohamad Shafia.

En Canadá el suceso ha causado una fuerte conmoción y un intenso debate sobre el multiculturalismo y hasta qué punto se deben 'respetar' las minorías y sus costumbres.

elmundo

La verdad es que es muy triste, no ha lavado su honor, lo ha manchado y de que forma, estas tragedias deben acabarse, se necesita cultura, él es un asesino y de su gente, esa es la realidad, ya está bien de atrocidades en nombre del honor
http://drrobert-impresiones.blogspot.com/ 

Familia imperiala si mostenitorii

luni, 30 ianuarie 2012

Azi a spus presedintele ca am o datorie de 4570 euro.Cand am facut-o ?????( fac economie si o duc din ce in ce mai prost)

Caricatura http://primejdiaalbacorvin.blogspot.com/
Cand vad pe  basinoasele astea de ministrese ale noastre ca Sulfina,  Elena, Roberta ca ne vorbesc  impreuna cu piticul mincinos, de  faptul ca pensiile si salariile vor creste,  sau nu vor creste decat daca si daca, cu 5 procente, imi VINE sa sparg televizorul. Uite cine  vorbeste medicilor, profesorilor,  intelectualilor tarii in TOTALITATE, IMPREUNA CU PENSIONARII CARE AU RIDICAT ACEASTA TARA SI  TOTI CEILALTI CARE AU FACUT SACRIFICII PENTRU  ROMANIA? CINE,  SPECIALISTELE IN ALE SEXULUI PERFECT ?  AUTOINTITULATE, CA NU SE STIE  CE RODAJ AU. VEDETI LA CE DUCE  CAND NU AI MINTEA CU TINE LA VOT?
Vad ca si dupa revenirea de la Bruxelles Basescu debiteaza aceleasi prostii care l-ar putea duce la esafod.
Nu intelege cat de jos a ajuns datorita lui poporul si  cat de urat este el,  mereu in aburii alcoolului. Si ministresele lui care nu am minte nici cat o gaina.
Nu are nimic de schimbat in  comportamentul lui asta spune si acum  la tv.
Dupa ce il vom da jos, sa nu mai punem un alt dobitoc. Mai bin e sa conduca tara  pe tim p limitat un grup de oameni patrioti.
Spunem ca nu mai putem trai pe datorie. Dar cine nu da salarii, in asa fel ca omul sa poata manca in fiecare zi?  La ghena de gunoi e coada:(

Basescu acuzat de belgieni

Băsescu, acuzat de belgieni că abuzează de micuţul Boc. Vezi VIDEO Ştirile CAŢAVENCII TV

30 ianuarie 2012 Caţavencii 
Băsescu, acuzat de belgieni că abuzează de micuţul Boc. Vezi VIDEO Ştirile CAŢAVENCII TV
 
http://catavencii.ro/

Barbat ARESTAT pentru "RASISM"



Barbat ARESTAT si acuzat de “RASISM” pentru ca a imitat o maimuta

autor: FrontPress 30.01.2012
Un bărbat în vârstă de 59 de ani a fost arestat pentru presupuse gesturi rasiste la meciul de sâmbătă, din Cupa Angliei, dintre Liverpool şi Manchester United, informează AFP, citând poliţia engleză. Conform Mediafax, mai multe plângeri au fost depuse după ce imaginea bărbatului care imita o maimuţă a fost difuzată pe reţelele sociale, în urma victoriei formaţiei Liverpool în faţa echipei Manchester United, scor 2-1.
“Confirmăm că un bărbat de 59 de ani, originar din nordul Ţării Galilor, a fost arestat sâmbătă seară. Bărbatul a fost dus la secţia de poliţie pentru a fi interogat de ofiţeri. Mulţumim poliţiei galeze şi din Liverpool pentru ajutorul în acest caz”, a declarat pentru presa britanică un purtător de cuvânt al poliţiei.
Înainte de meci, crainicul stadionului i-a avertizat pe spectatori că nu vor fi tolerate comportamentele “rasiste şi homofobe”.
În 7 ianuarie, un alt suporter al echipei Liverpool a fost arestat pentru că a adresat injurii “rasiste” la adresa unui jucător de culoare al echipei Oldham, Tom Adeyemi, la meciul câştigat de Liverpool, scor 5-1, în Cupa Angliei. Poliţiştii l-au identificat pe tânărul de 20 de ani tot după imaginile filmate de camerele de supraveghere din incinta stadionului, furnizate de club odată cu declaraţiile mai multor agenţi de ordine. Sursa: FrontPress.ro

duminică, 29 ianuarie 2012

Paris - fata lui Michael Jackson

Ce frumoasă s-a făcut fata lui Michael Jackson!

Paris, fiica lui Michael Jackson, se face din ce în ce mai frumoasă. Adolescenta nu a trecut neobservată zilele trecute, când a fost la premiera show-ului Cirque du Soleil, organizat în memoria tatălui ei, în Los Angeles, SUA.
  • Paris (13 ani), fiica lui Michael Jackson, face ravagii cu ochii ei superbi
Fotografii s-au înghesuit să îi facă poze, fiind fermecaţi de ochii ei superbi, pe care fata şi i-a pus în evidenţă cu un machiaj discret. În plus, presa de peste Ocean scrie că Paris, care se pregăteşte să cucerească Hollywoodul cu primul său rol într-un film, ar putea să facă ravagii cu frumuseţea ei şi în lumea modei şi să devină un supermodel.
http://libertatea.ro/

Carne cu lipici ...

Carne cu lipici! înfiorător... iată ce mâncăm conform "Codex Alimentarius"



Ati auzit de "Meat Glue"? Nu? Ei bine, urmariti video de mai sus... si veti intelege cum suntem otraviti cu buna-stiinta, mai ales de catre marii producatori si procesatori de carne, in complicitate cu lanturile de super-marketuri si fast-food! 
Intelegeti ca acesta politica are suportul tacit al guvernelor care au aderat la "Codex Alimentarius", - intre care si Romania care a semnat acest acord criminal in aprilie 2011....
Pentru buftenii nostri care nu se prea uita la ce cumpara, mai ales cand dau iama la Lidl, Penny Market sau .... mananca pe fuga... in anumite locuri, - atentie!
http://buftea.org/

Demonstratie stangista impotriva unui "BAL NAZIST"

Austria: Demonstratie stangista impotriva unui “BAL NAZIST” (FOTO+VIDEO)

autor: FrontPress 29.01.2012
Aproximativ 2-3.000 de “antifascişti”, de la comunişti, anarhişti şi homosexuali până la imigranţi, feministe şi ecologişti, au protestat vineri seara împotriva unui bal oganizat într-un palat vienez deoarece era anunţată participarea mai multor figuri proeminente ale naţionalismului european, precum lidera Frontului Naţional din Franţa, Marine le Pen.
Mnifestanţii, foarte mulţi din Germania vecină, au mărşăluit pe străzile capitalei austriece şi s-au întâlnit în faţa Palatului Hofburg, unde avea loc balul tradiţional  Wiener Korporationsring. Sute de poliţişti au fost prezenţi pentru a preîntâmpina eventuale violenţe. Demonstranţii au scandat “Afară cu naziştii!” şi au purtat pancarte cu imagini care înfăţişau prizonieri ai lagărelor de concentrare şi textul “Nu dansaţi pe mormintele noastre”.
Principala nemulţumirea exprimată a fost aceea că balul a fost organizat pe 27 ianuarie, fix de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Organizatorii au negat orice aluzie de acest gen, susţinând că evenimentul are loc în fiecare an în ultima zi de vineri a lunii ianuarie.
Cei 3.000 de invitaţi ai balului au putut să intre în incinta palatului imperial fără probleme prea mari probleme. În mod tradiţional evenimentul este organizat de frăţiile studenţeşti patriotice şi a fost mereu ţinta criticilor din partea formaţiunilor de stânga.
Printre participanţi s-a numărat Heinz-Christian Strache, liderul Partidului Libertăţii (FPOe), care a invitat-o şi pe Marine Le Pen. Într-o declaraţie oficială a Frontului Naţional, aceasta preciza că se va întâlni şi cu alţi lideri de “mişcări patriotice”. Pe lista invitaţilor s-au mai numărat Kent Ekeroth din partea Democraţilor Suedezi şi Philip Claeys din partea separatiştilor flamanzi de la Vlaams Belang.
Liderul Partidului Republican din Germania,  Rolf Schlierer, se afla pe lista invitaţilor, dar anul acesta nu a putut participa, precizând însă că “numeroşi” membri ai formaţiunii au fost prezenţi. Oficialii Partidului Naţional-Democrat German (NPD) au declarat pentru AFP că cinci membrii NPD s-au aflat în Viena zilele trecute, dar nu au precizat dacă au participat sau nu la bal.
Filiala austriacă a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a scos balul de pe lista evenimentelor culturale din cauza scandalului iscat. Sursa: FrontPress.ro

vineri, 27 ianuarie 2012

"Mein Kampf"

Justitia germana OPRESTE publicarea unor fragmente din “Mein Kampf”

autor: FrontPress 27.01.2012
Autorităţile germane au decis miercuri că iniţiativa editorului britanic Peter McGee de a comercializa fragmente din cartea “Mein Kampf” (Lupta Mea), scrisă de fostul cancelar Adolf Hitler, pe piaţa din Germania pentru prima dată din 1945 încalcă legea drepturilor de autor.
Editorul britanic anunţase în urmă cu aproape două săptămâni că vrea să lanseze pe piaţa germană “o broşură de 12 – 15 pagini în care sunt incluse, pe de o parte, fragmente din ‘Mein Kampf’ şi, pe altă parte, comentariile unor istorici celebri”. Miercuri, într-o scrisoare adresată cititorilor, editorul Peter McGee a declarat că urmează “să cenzureze el însuşi textul pentu a nu prelungi polemica”, transmite Mediafax. Cu toate acestea, un tribunal din Bavaria a stabilit că iniţiativa editorului britanic ar încălca drepturile de autor asupra lucrării.
Peter McGee a mai creat un scandal în Germania şi în 2009, când a publicat ediţii din presa din perioada premergătoare celui de al doilea război mondial, în cadrul proiectului “Ziarele Martor” (Zeitungszeugen), care a inclus materiale preluate din publicaţii precum “Der Angriff” şi ” Völkische Beobachter ” (de orientare naţional-socialistă), “Der Kampfer” (de orientare comunistă), “Deutsche Allgemeine Zeitung” (de orientare conservatoare). Toate textele au fost deasemenea însoţite de comentarii făcute de istorici cunoscuţi. Le vremea respectivă, landul sudic Bavaria, care deţine drepturile de autor pentru produsele principalei edituri politice din vremea lui Adolf Hitler, inclusiv asupra lucrării “Mein Kampf”, a confiscat 3.000 de copii de pe tarabe şi l-a dat în judecată pe britanic. Totuşi un tribunal din Munchen a decis că deşi publicarea de materiale de propagandă naţional-socialistă este strict interzisă, McGee nu a încălcat legea deoarece intenţia lui nu a fost aceea de a răspândi “ura de rasă”. Deasemenea, judecătorul de caz a decis că scopul britanicului a fost unul istoric-educativ.
“Mein Kampf”, o lucrare autobiografică şi de filozofie politică în acelaşi timp, a fost scrisă între 1924 şi 1925 în închisoare de Adolf Hitler în timp ce îşi ispăşea pedeapsa pentru tentativă de lovitură de stat, din  timpul “Puciului de la berărie” din 1923. Prima ediţie a cărţii, apărută în două volume, a fost publicată în 1925. După preluarea democratică a puterii în 1933, regimul naţional-socialist a făcut din această lucrare una din cele mai bine vândute cărţi din Germania. În timpul celui de al Treilea Reich, copii gratuite erau oferite cadou de către autorităţi cuplurilor căsătorite sau soldaţilor de pe front. Cartea a fost tradusă în numeroase limbi, inclusiv în română.
În Germania este interzisă din 1945, deşi pe internet se poate găsi uşor de cumpărat versiunea în limba engleză. Fragmente mari din această carte sunt disponibile şi în limba germană tot pe internet. În 2016 drepturile de autor ale cărţii vor trece în domeniul public, în momentul de faţă fiind deţinute de Ministerul de finanţe din Bavaria. Numeroşi jurişti, istorici, filosofi şi editori solicită aplicarea unui “marcaj” cu caracter universal şi lămuritor, la fel ca pentru ţigări şi alcool, care să însoţească difuzarea volumului “Mein Kampf” după această dată. Sursa: FrontPress.ro

S-a sinucis Pavel Vancea

S-a sinucis Pavel Vancea, fost campion mondial la karate traditional
Fostul campion mondial de karate tradiţional Pavel Vancea, în prezent antrenor secund al naţionalei de karate tradiţional şi preşedinte al clubului UAMT Universitatea Agora Oradea, a murit, vineri, el fiind găsit spânzurat în fântâna din curtea locuinţei sale.
Corpul neînsufleţit al lui Pavel Vancea a fost găsit, vineri, de un echipaj al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana", informeaza MEDIAFAX .
"Astăzi (vineri - n.r.), în jurul orei 10.00, am fost solicitaţi sa intervenim pentru scoaterea unui corp neînsufleţit dintr-o fântână din localitatea Săldăbagiu de Munte", a declarat locotenentul Camelia Roşca, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana".
La faţa locului a mers o echipă de criminalişti ai Poliţiei Bihor, care fac cercetări şi care au confirmat că victima este cunoscutul sportiv şi antrenor orădean.
Potrivit unor surse judiciare, nu se pune problema unui omor, poliţiştii găsind şi un bilet despre care se presupune că a fost lăsat de fostul sportiv înainte să se sinucidă.
Bărbatul s-a spânzurat cu o funie pe care a legat-o de roata de la fântână.
Directorul Clubului Sportiv "Crişul" Oradea, Ionel Bungău, consideră moartea sportivului o "mare pierdere pentru sportul bihorean".
"E ultimul om la care mă aşteptam să apeleze la un asemenea gest. Sunt consternat. Îl respectam şi de multe ori l-am dat exemplu la evenimentele publice. Era un copil cu suflet bun, optimist, dădea încredere şi celor din jur, nu ştiu ce a putut să-l ducă la acest gest extrem. Dar, ca şi sportiv, indiferent care ar fi fost problemele, nu ar fi trebuit să apeleze la aşa ceva. Pierdem un coleg şi un om respectat de toată lumea, un sportiv şi antrenor model pentru elevii săi", a declarat Ionel Bungău, directorul CS "Crişul" Oradea.
Pavel Vancea avea 47 de ani, era căsătorit şi avea doi copii. Preşedinte al clubului UAMT Universitatea Agora Oradea, Vancea a fost şi antrenor secund al naţionalei de karate tradiţional al României cu care a participat, în 2011, la a XX-a ediţie a Campionatelor Europene de karate tradiţional pentru seniori şi juniori.
Totdată, Vancea a fost secretar al Asociaţiei judeţene de karate tradiţional, respectiv secretar al Asociaţiei judeţene "Sportul pentru toţi".
Ca sportiv, Vancea a debutat în echipa de karate tradiţional a României în 1990, iar trei ani mai târziu, în 1993, a devenit primul român campion mondial de karate. În decursul anilor, sportivul şi-a adjudecat mai multe titluri europene, dar şi mondiale.
Ultima sa apariţie publică a fost în 14 ianuarie, când a condus gala laureaţilor clubului sportiv UAMT Universitatea Agora Oradea, desfăşurată la Casa Tineretului din municipiu. Atnci, Vancea s-a plâns de dificultăţile financiare ale clubului. "2011 a fost un an greu din punct de vedere financiar. Nu ştiu ce va fi în 2012, dar datoria noastră este să privim înainte şi să facem totul la maxim", declara el atunci.


ROL.ro

Anchetarea Jandarmeriei



Amnesty International cere Romaniei sa ANCHETEZE acuzatiile privind actiunile JANDARMILOR

autor: FrontPress 27.01.2012
Amnesty International cere autorităţilor române să demareze o anchetă promptă, independentă, completă şi eficientă în legătură cu acuzaţiile de folosire excesivă a forţei de către jadarmi în timpul dispersării participanţilor la protestele din Bucureşti, se arată într-un comunicat al organizaţiei.
Într-o scrisoare adresată ministrului român de Interne, Constantin Traian Igaş, Inspectorului general al Jandarmeriei Române, colonel Agelică Costel Gavrilă, şi procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, organizaţia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste acuzaţii şi le-a cerut autorităţilor să aducă în faţa justiţiei pe oricine s-a făcut responsabili de încălcarea drepturilor omului.
Deşi, potrivit legilor internaţionale privind drepturile omului, fiecare persoană are dreptul să participe la reuniuni legale şi paşnice, pot fi impuse unele restricţii în exercitarea acestor drepturi în interesul securităţii naţionale sau siguranţei publice, al ordinii publice, al protejării sănătăţii publice sau morale sau al protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
Amnesty International nu contestă dreptul autorităţilor române de a acţiona în acord cu legea pentru a impune astfel de restricţii şi recunoaşte că poliţia are obligaţia de a garanta siguranţa şi securitatea, se arată în comunicatul remis Mediafax. Totuşi, acţiunea poliţiei în timpul demonstraţiilor trebuie desfăşurată în concordanţă cu legislaţia şi standardele internaţionale, inclusiv datoria de a acţiona cu moderaţie, proporţional cu gravitatea ofensei şi cu obiectivul legitim fixat, de a minimiza prejudiciile şi de a respecta şi proteja viaţa umană.
Potrivit unei declaraţii emise la 20 ianuarie de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, au fost înregistrate patru plângeri penale împotriva jandarmilor implicaţi în asigurarea ordinii publice în timpul demonstraţiilor.
Amnesty International cere procurorului general să se asigure că vor fi demarate anchete prompte, independente, complete şi eficiente în privinţa plângerilor înregistrate, precum şi a altor cazuri de acuzaţii de folosire excesivă a forţei de către poliţie.
Amnesty International le cere, de asemenea, autorităţilor române să se asigure că, în contextul continuării protestelor din Bucureşti, acţiunile poliţiei din timpul demonstraţiilor respectă permanent obligaţiile ce decurg din legislaţia internaţională privind drepturile omului şi standardele internaţionale stabilite pentru astfel de situaţii, inclusiv Principiile de bază ale ONU privind folosirea forţei şi a armelor de foc de către cei responsabili de aplicarea legii.
Protestele din Piaţa Universităţii au fost marcate, în 14 şi 15 ianuarie, de scene de violenţă. Sâmbătă 14 ianuarie, manifestanţii au ocupat strada, ceea ce a determinat intervenţia în forţă a jandarmilor, culminând cu evacuarea pieţei, la miezul nopţii. O zi mai târziu, violenţele au fost şi mai intense, în principal între Universitate şi Piaţa Unirii, unde manifestanţii au aruncat cu pietre, petarde şi sticle spre jandarmi, au dat foc mai multor obiecte şi au spart geamurile unor magazine. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene, cu bastoane şi tunuri cu apă.
După trei zile în care protestul din Piaţa Universităţii s-a desfăşurat fără incidente, joi 19 ianuarie, câţiva manifestanţi violenţi au atacat cu pietre, bucăţi de gard şi sticle forţele de ordine aflate în zonă. Jandarmii au “măturat” bulevardul Magheru, reuşind ca în mai puţin de o oră să îi ridice pe manifestanţii care au provocat violenţe. Peste 100 de persoane au fost duse la secţiile de poliţie din Capitală, dintre care 14 au fost identificate ca fiind membri ai galeriilor Dinamo, Steaua, Rapid şi Petrolul Ploieşti, a anunţat şeful Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română, Aurel Moise.
Procurorii au înregistrat patru dosare în care se fac cercetări faţă de jandarmi pentru violenţele din centrul Capitalei, în timp ce mai mulţi civili sunt cercetaţi în 32 de cauze, una dintre acestea fiind la Piteşti, iar restul la Bucureşti, a anunţat Ministerul Public. De pe Mediafax

Internetul cenzurat ??????

Internetul ar putea fi CENZURAT. Romania a semnat ACTA

autor: FrontPress 27.01.2012
Reprezentanţii statelor Uniunii Europene au semnat, astăzi, tratatul ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), un echivalent al controversatului SOPA din Statele Unite ale Americii, potrivit Totb.ro. România se află printre semnatarele acestui tratat, alături de alte 21 de ţări. Documentul a fost semnat la sediul Ministerului Afacerilor Externe japonez. Adjunctul ministerial japonez pe probleme de afaceri externe, Joe Nakano, a susţinut că semnarea tratatului va duce la o colaborare internaţională eficientă între statele europene, dar şi cele care au aderat şi vor adera la ACTA.
Ţările care au mai semnat tratatul astăzi sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Statul care a iniţiat proiectul, Japonia, împreună cu Australia, Canada, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, dar şi Statele Unite, au aderat la tratat pe 1 octombrie 2011.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, ACTA nu va afecta libertatea de exprimare pe Internet, nu va cenzura sau închide site-uri, însă va lupta împortiva furtului de proprietate intelectuală. În ciuda acestor declaraţii, tratatul este comparat, pe multe site-uri de specialitate, cu SOPA.
Pe site-ul Comisiei Europene se declară: “SOPA este un proiect al Statelor Unite ale Americii care ar schimba legislaţia Statelor Unite. ACTA nu cere nici o schimbare a legslaţiei UE. Tot ce puteţi face astăzi în mod legal, va fi în continuare legal după ratificarea ACTA”.
Ce consecinţe poate avea ACTA
ACTA apără interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală şi poate impune monitorizarea conţinutului online de către companii private, potrivit Apti.ro. Acestea pot limita formele de exprimare de pe Internet şi pot împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, în urma sporirii sancţiunilor. Tratatul va avantaja companiile mari şi poate ridica probleme celor cu o cifră de afacere mai mică.
Furnizorii de Internet ar putea supraveghea reţelele proprii, pentru a furniza deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală date ale unor presupuşi suspecţi şi poate utiliza mecanisme de identificare a unor presupuşi infractori.
Ce inseamnă SOPA
SOPA este un proiect de lege iniţiat în Statele Unite care prevede măsuri drastice pentru cei care încalcă drepturile de autor. Printre măsurile care au ridicat probleme utilizatorilor, dar şi companiilor se numără blocarea site-urilor pe care există conţinut piratat fără ca acestea să poată contesta decizia, interzicerea furnizării de reclame pentru companiile care au furnizat conţinut piratat, dar şi monitorizarea utilizatorilor care accesează aceste site-uri.
Legea este susţinută în Statele Unite de case de producţie şi studiourile de productie de la Hollywood. Proprietatea intelectuală a artiştilor pe care îi susţin şi promovează este răspândită pe internet într-un ritm greu de controlat de aceştia. Supremaţia internetului şi succesul unor site-uri precum YouTube duc la diminuarea veniturilor acestor case de producţie. Impactul asupra motorului de căutare Google, de exemplu, poate fi major. La un singur clip postat pe YouTube se poate cere închiderea site-ului şi li se poate impune companiilor să oprească plăţile din publicitate către Google.
Printre cei care se opun legii sunt şi Yahoo, Facebook, eBay, Twitter sau Wikipedia. Reprezentanţii enciclopediei online au închis timp de o zi accesul la varianta în engleză a Wikipediei. Alte 7.000 de site-uri s-au alăturat protestului de pe 18 ianuarie. Proiectul de lege în formula actuală a fost retras după protestele de pe internet şi după ce Congresului i s-a trimis o petiţie semnată de 7 milioane de oameni. De Monica Lungu, Mădălina Piloff – Evenimentul Zilei

joi, 26 ianuarie 2012

China - salarii ca in Romania !

CHINA ajunge la salarii similare cu cele din Europa de Est, inclusiv ROMANIA. Ramane insa mai atractiva pentru investitori

autor: FrontPress 27.01.2012
Salariile din unele fabrici din China au ajuns la niveluri comparabile cu Europa de Est, din ţări UE ca România şi Bulgaria, însă acestea nu dispun de un număr suficient de muncitori pentru a deschide fabrici cu sute, mii sau zeci de mii de angajaţi, precum sudul Chinei, scrie FT.
Avantajele Chinei în contextul creşterii salariilor, care împinge unii investitori să-şi relocheze fabricile, sunt calificarea forţei de muncă, mărimea ţării, infrastructura, lanţurile de aprovizionare şi dezvoltarea pieţei de consum, potrivit blogului cotidianului britanic Financial Times (FT).
Există unele exemple de mutare a locurilor de muncă în ţările dezvoltate. Compania Coach, care produce valize de lux, a anunţat recent că va transfera în SUA unele slujbe din China, iar alte companii au luat decizii similare.
Din sudul Chinei, lucrurile se văd însă altfel, scrie FT. Unii investitori, care caută costuri foarte reduse de producţie, ar putea muta locuri de muncă în regiuni mai puţin dezvoltate ale Chinei, iar cei care părăsesc ţara se îndreaptă către Indonezia, Vietnam, India sau Bangladesh.
Pentru cei care speră că locurile de muncă în fabrici cu salarii mai bune vor reveni în Europa şi SUA, cotidianul britanic a întocmit o listă de motive pentru a avea îndoieli. Acestea sunt calificarea forţei de muncă din China, dimensiunea ţării, infrastructura, lanţurile de aprovizionare şi dezvoltarea pieţei de consum.
O mare parte din cei care conduc fabrici în China au lucrat în producţie întreaga lor viaţă. În sudul Chinei există “o armată” de personal calificat şi cu experienţă, aflat de 20-30 de ani în industrie. Puţine regiuni din lume pot oferi un astfel de nivel de expertiză în orice domeniu al industriei prelucrătoare.
Dimensiunea ţării este de asemenea un avantaj. Salariile în unele fabrici din China au atins deja niveluri comparabile cu Europa de Est – ţări UE ca România şi Bulgaria, dar niciuna din aceste ţări nu are forţa de muncă necesară pentru construcţia de fabrici care angajează sute, mii şi chiar zeci de mii de persoane, spre deosebire de sudul Chinei. În plus, chiar şi în 2020 în China se va afla peste 20% din populaţia aptă de muncă a globului, potrivit analistului Li Cui de la RBS.
Infrastructura din China – porturile, căile ferate şi aeroporturile -, mai ales în sud, este la fel de bună ca oriunde în lume, notează FT.
China oferă investitorilor şi lanţuri de aprovizionare foarte bine dezvoltate, puse la punct în 20-30 de ani de producţie industrială. Chiar dacă afacerile investitorilor străini au adesea un rol important, după cum o dovedeşte prezenţa unor componente germane, japoneze sau coreene într-un iPhone, de exemplu, replicarea lanţurilor de aprovizionare din China orinde în lume pare puţin probabilă.
În final, creşterea consumului reprezintă un nou motiv pentru a menţine capacităţile de producţie în statul asiatic. Sudul Chinei s-a bazat în mod tradiţional pe porturi pentru a livra bunuri către întreaga lume. Autorităţile construiesc acum o reţea de cale ferată pentru a ajuta transportul către zone precum centrul şi nordul ţării, iar fabricile chineze vor fi astfel mai aproape de consumatori.
La începutul lunii ianuarie, autrorităţile din oraşul Shenzen, din sudul Chinei, unde salariile au fost întotdeauna cele mai ridicate din ţară, au anunţat creşterea salariului minim cu 16% din februarie, la 1.500 yuani (circa 180 euro). În Beijing, capitala ţării, salariul minim a urcat cu 8,6%, la 1.260 yuani (circa 150 euro). Spre comparaţie, în România salariul minim este de circa 160 de euro. De pe Mediafax

ARMATA ar trebui sa preia administrarea tarii ?????

Alexandru Gheorghe: “Am propus ca ARMATA sa preia timp de o luna administrarea tarii”

autor: FrontPress 26.01.2012
Locotenentul Alexandru Gheorghe a declarat, la terminarea programului de lucru, că nu a fost în niciun fel sancționat deocamdată de către conducerea unității din Câmpia Turzii. De asemenea, acesta a arătat că soluția pe care a propus-o, miercuri, pentru aplanarea conflictelor a fost respinsă de către superiori.
Locotenentul a declarat că nu a luat „nici măcar minima sancțiune, nici măcar un avertisment”. „Primul lucru pe care superiorii trebuiau să îl facă, pentru a-și permite să spună la TV că eu sunt cercetat de un consiliu de judecată ei, ar fi fost să mă avertizeze, să îmi dea un avertisment ca primă sancțiune. Dacă eu desconsideram avertismentul, ar fi urmat pasul doi: mustrare verbală sau scrisă. Însă cei care mă pot sancționa cu mustrare trebuie să urmeze o procedură”, a explicat ofițerul.
Potrivit militarului, primul pas ar fi trebuit să fie avertismentul, pasul doi propunerea în scris a comandantului unității pentru trimiterea în fața consiliului de onoare. „Acel consiliu decide dacă se impune în continuare sancționarea mea. Dacă în continuare aș fi încălcat regulamentul militar, atunci aș fi ajuns abia la consiliul de judecată. Asta, dacă membrii consiliului de onoare ar fi luat această decizie”, a mai spus militarul. „Cadrul militar este trimis în fața consiliului de judecată doar dacă a săvârșit abateri grave și repetate, care au afectat grav imaginea Armatei din România sau interesul Armatei. Acest lucru se face doar după ce militarul a fost trecut prin consiliul de onoare”, a adăugat Alexandru Gheorghe.
Alegeri libere supravegheate de Armată
Cererea formulată ieri, pe care militarul a declarat că dorește să o prezinte întregii țări, nu făcea referire la persoana lui. „A fost o solicitare verbală adresată forurilor superioare. Este viziunea mea despre cum s-ar putea detensiona situația în cazul meu și situația socială din România”, a spus ofițerul.
Am propus ca Armatei să-i fie încredințată pe durata de o lună administrarea acestei țări. Armata să-și ia angajamentul ca într-o lună de zile să organizeze alegeri libere și democratice, supravegheate de presa română liberă“, a declarat tânărul. În opinia sa, Armata ar fi fost potrivită să asigure democrația. „Superiorii m-au întrebat: bun, și ce invocăm? Le-am spus că situația de urgență. Dacă acum, când oamenii sunt în stradă, nu se poate invoca asta, nu știu ce să mai spun“, a mai arătat locotenentul.
Pe buletinele de vot, Alexandru Gheorghe a propus să apară toate partidele politice. „În plus, pe lângă partide, am propus să fie trecută și monarhia constituțională, cu armata alături, ca garant al democrației, cum scrie și în Constituție“, a explicat Alexandru Gheorghe. În opinia sa, nu s-ar fi produs niciun fel de dezechilibru social.
Militarul a reclamat că a fost forțat să semneze, ieri și azi, anumite documente ilegale, printre care un ordin al comandantului prin care el urma să fie trimis în fața consiliului de judecată. „Am comunicat că ordinul este vădit nelegal și am dreptul să nu îl execut. Nu l-am semnat. În ordin se spunea că nu am păstrat eschidistanța politică. Dar așa ceva nu este adevărat”, a mai spus ofițerul.
„Azi, au venit la mine cu o citație. Nu știu de când există oameni care dintr-o dată se transformă în procurori militari. Eram citat în unitatea militară, să dau explicații despre o declarație pe care nu o dădusem. M-am simțit jignit. Să fie lege, dar pentru toți”, a încheiat militarul. De Monika Krajnik – Adevarul

Astazi Nicolae Ceausescu ar fi implinit 94 de ani !

26 ianuarie 2012, ziua în care Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit 94 de ani


Realitatea TV

26 ianuarie, o zi obişnuită acum pentru români, era o adevărată sărbătoare naţională până în 1989. 26 ianuarie este ziua în care s-a născut Nicolae Ceauşescu. Azi, fostul dictator ar fi împlinit 94 de ani. Până în 1989 această zi era marcată prin maratonuri festiviste, ode la adresa "celui mai iubit fiu al poporului" şi bilanţuri pompoase care îi lăudau realizările.


Iarna grea 1954(reluare)


duminică, 20 decembrie 2009


Iarna grea 1954(o mica divagatie inspirata de iarna de afara)


Inaltimea zapezii conform datelor oficiale,  a fost de 5 metri.
Era ca in povesti zapada de pe casa. Era peste  cosul de fum!
Tata s-a urcat pe zapada si a curatat cosul ca sa nu se infunde cu zapada si sa intre aer. Am sapat tunele in zapada pentru a ajunge la vecini de unde imprumutam ce ne lipsea :chibrituri, sare, sau ceapa. Nu se putea merge la magazin! Noi copii ne bucuram cel mai mult.Totul era o feerie si noi nu mai puteam de bucurie. Alergam pe culoarele dintre curti, ca  intr-un  labirint. Tavanul  culoarelor era  format din zapada. Se faceau gauri pentru  a veni AER.  EU ASTA IMI ADUC AMINTE PERFECT.
Cind s-a mai topit zapada, nu stiu dupa cate zile, saptamani, am fost nevoita sa merg la Piatra Neamt la unchiul meu Gheorghe, frate geaman cu tata.
Intr-o seara, a venit matusa mea . Eu ii ziceam "mama Ileana". Eram bucuroasa ca plec de acasa cu trenul.

Iarna grea 1954(reluare)


duminică, 20 decembrie 2009


Iarna grea 1954(o mica divagatie inspirata de iarna de afara)


Inaltimea zapezii conform datelor oficiale,  a fost de 5 metri.
Era ca in povesti zapada de pe casa. Era peste  cosul de fum!
Tata s-a urcat pe zapada si a curatat cosul ca sa nu se infunde cu zapada si sa intre aer. Am sapat tunele in zapada pentru a ajunge la vecini de unde imprumutam ce ne lipsea :chibrituri, sare, sau ceapa. Nu se putea merge la magazin! Noi copii ne bucuram cel mai mult.Totul era o feerie si noi nu mai puteam de bucurie. Alergam pe culoarele dintre curti, ca  intr-un  labirint. Tavanul  culoarelor era  format din zapada. Se faceau gauri pentru  a veni AER.  EU ASTA IMI ADUC AMINTE PERFECT.
Cind s-a mai topit zapada, nu stiu dupa cate zile, saptamani, am fost nevoita sa merg la Piatra Neamt la unchiul meu Gheorghe, frate geaman cu tata.
Intr-o seara, a venit matusa mea . Eu ii ziceam "mama Ileana". Eram bucuroasa ca plec de acasa cu trenul.